Neither a borrower…

“Neither a borrower nor a lender be / For loan oft loses both itself and friend”

N-am zis-o eu. A spus-o Shakespeare, acum multe sute de ani. Și până acum am cam aplicat regula – nu împrumut bani sau lucruri de la altii, și evit să dau altora cu împrumut (pentru partea asta mi-am luat o serie de înjurături pe parcursul anilor, dar aceasta e deja altă poveste 😛 ).

Acum vreo lună însă, am făcut o greșeală – am avut încredere într-un coleg. Mi-a spus că a avut un accident de mașină, că are nevoie de bani câteva zile… și l-am crezut. Naibii, doar era coleg cu mine!

Fast forward. Peste o lună, și multe amânări. Când aflu că el nu mai lucrează la firmă. Și nu mai are nici telefonul (care era tot de la firmă). Ce mai rămâne? Doar un ID de mess, la care nu e prost să răspundă (mai ales când îl caută unul căruia îi datorează bani).

Suma? 800 RON. Nu suficient de mulți încât să fie o tragedie – voi trece peste, și îi înscriu la „pierderi colaterale”. Suficient de mulți totuși încât să mă usture, și să mă ajute să învăț o lecție importantă (cea din titlu 😛 ).

Mult mai mult doare însă altceva – faptul că există astfel de oameni. Că nu poți avea încredere în prieteni sau colegi, pentru că unii dintre ei nu așteaptă altceva decât să profite de această încredere…

7 Comments »

  1. miChou Said,

    May 30, 2009 @ 14:29

    Pe mine mă doare mai tare faptul că e de ajuns un singur astfel de om pentru a eclipsa numărul mai mare de oameni onești 🙁 (da, încă mai cred că oamenii buni sunt mai mulți dar pur și simplu nu ies în evidență )

  2. bogd Said,

    May 30, 2009 @ 17:24

    @miChou: Yep. Mă gândeam și eu la același lucru – din cauza unor astfel de mistreți, ajungi să nu mai ajuți un om care chiar are nevoie de ajutorul tău… 😐

  3. Life Tester Said,

    May 30, 2009 @ 21:05

    imi aduci aminte de o poveste

    “ioana” se duce la prof. de mate din Uni sa imprumute o culegere de probleme.
    ioana: domn prof. Ion, puteti sa-mi imprumutati va rog culegerea Z, pana maine?
    ion: ioana, hai sa-ti arat bibloteca mea

    ion: o vezi?
    ioana: wow (un perete de carti)
    ion: … e din carti imprumutate…

  4. tb Said,

    May 31, 2009 @ 10:13

    Iartă-l și dacă mai dai de el zi-i că până la urmă tot el va avea de suferit de urma atitudinii sale;

  5. inSecure Said,

    June 4, 2009 @ 14:39

    Pai daca este coleg, cum poate sa mai dea ochii cu tine?!
    Adica v-ati mai vazut, si tot te-a dus cu presu?
    Oricum, e de admirat ca tu l-ai ajutat. Tu il ajuti, si el … ce oameni …
    Sper sa ii recuperezi si sa dai o bere din ei 🙂

  6. bogd Said,

    June 4, 2009 @ 16:11

    A _fost_ coleg. Și cât timp ne-am văzut, a fost un lanț de „te sun duminică să ți-i dau”, „ne vedem diseară să ți-i dau”, etc. Da’ nu știu cum naiba, de câte ori a avut nevoie să IA bani, m-a găsit. Când promitea că vine să-i dea, nu mai găsea drumul! 😛

    Acum nu mai e coleg cu mine, așa că… prinde orbu’, scoate-i ochii! 😐

  7. inSecure Said,

    June 5, 2009 @ 13:37

    Greu asa:(. E greu sa fii om bun intr-o lume rea.. 😐
    Oricum, cum ati spus mai sus, datorita acestui eveniment, s-ar putea sa nu mai ajuti pe unii care chiar au nevoie.
    Oricum sanatosi sa fim 🙂

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Leave a Comment